Am trăit in ultimii doi ani intr-o pandemie creata de un virus ,o pandemie ce a pus presiune pe sistemul public de sănatate ,ce a blocat afaceri ,ne-a lasat fara job-uri si ne-a inchis in case ,o problemă mondială extrem de mediatizată. Dar de această pandemie deja existentă este legată o alta,o pandemie generată de alimentele bogate în zahăr, sare,grăsimi si conservanti , ce duce la obezitate,implicit la diabet și boli ale inimii .Ai văzut asta in media zi de zi ?
In articolul din NY Times „The Extraordinary Science of Addictive Junk Food”, Michael Moss ,un expert in industria alimentară ,ne dezvaluie partea ascunsă a poveștii.El descrie studii și focus-grupuri ce vizau crearea de produse ieftine , lipsite de valoare nutrițională.De ce?Pentru că este în interesul unei companii să vândă cat mai mult!Dar cu ce preț?
De asemenea Michael Moss a ilustrat produsele corporațiilor alimentare, descriindu-le ca principalul motiv al obezității. Obezitatea și dependența de mâncare nesănatoasă este o pandemie! Cu toate acestea, companiile ce cauzează această problemă știu că este un rezultat al produselor lor ,dar prefera să privească ,in loc să rezolve problema.De ce?Raspunsul este simplu: pentru profit! Aceste companii folosesc tactici de marketing ce vizează în mod special persoanele instabile din punct de vedere financiar, deoarece consumatorii instabili nu au aceeași libertate de alegere, puterea sau educația ca și consumatorii bogați. Tacticile de marketing pe care companiile le folosesc includ manipularea emoțională ,ambalarea produselor ,mesaje subliminale etc ,influențând și modificând convingerile astfel încât să se cumpere produsul. Oamenii fac alegeri bazate pe vinovăția emoțională, fericire sau frica pe care o experimentează. Prin urmare, companiile angajează oameni de știință pentru a înțelege cum să manipuleze consumatorii să cumpere produsele oricat de rele ar fie ele pentru sanatate.Deși alimentele reprezintă doar jumătate din problema “epidemiei de obezitate”, este o problemă ce trebuie abordată la scară mai mare. Mâncarea ieftina va avea probabil întotdeauna o cotă de piață, dar companiile ar trebui sa fie obligate să se adapteze nevoilor de schimbare in interesul sănătatii consumatorului astfel incat să ofere produse mai sănătoase, dar totuși accesibile.
Stii de ce nu poți lăsa punga cu chipsuri sărate și crocante până cand nu o termini? Atunci când mâncăm anumite alimente, substanțe chimice precum serotonina și dopamina sunt eliberate în creier, ceea ce ne face să „ne simțim bine”. Ai observat vreodată că, oricât de plin te-ai simți după o masă, poți oricând “să faci loc” unui desert? Acest fapt se datorează unui fenomen psihologic numit „sațietate senzorială specifică”. Pe măsură ce consumăm mai mult o anumită aromă, papilele noastre gustative se “plictisesc” asta făcându-ne sa nu mai consumam acel aliment. Când papilelor gustative li se prezintă o nouă aromă, primim mai multă recompensă din ea și, astfel, continuăm să mâncăm.
Howard Moskowitz o altă persoană importantă din industria alimentară, cunoscut pentru crearea unor combinații de arome ce creează dependență, ne dezvaluie secretele din spatele acestui business de miliarde de dolari in acest articol :
Conform celor relatate de Moskowitz papilele noastre gustative poat fi păcălite atunci când sarea, grăsimea și zahărul sunt combinate cu atenție în cantități măsurate cu precizie. În acel moment, continuăm să mancam, chiar și atunci când corpurile noastre încearcă să ne spună să ne oprim pentru că continuăm să experimentăm plăcere. Moskowitz l-a numit „punctul de extaz” – cantitațile exacte de grăsime, zahăr și sare ce fac ca papilele noastre gustative să depășească semnalele naturale de „oprire” ale creierului. Acest punct de extaz joacă un rol important în motivul pentru care tânjim dupa anumite alimente ce creează dependență, cum ar fi înghețata sau chipsurile. Chiar și la cele mai determinate persoane, aceste pofte pot părea imposibil de refuzat.
Deci, ce se întâmplă când consumăm alimente astfel create? De ce nu ne săturam? Corpurile noastre răspund la componența acestor alimentele ce ating punctul de extaz declanșând căi de recompensă în creierul nostru , eliberand serotonina și dopamina . Desigur, mâncarea aduce plăcere în multe alte feluri : de exemplu, producând sentimente de nostalgie sau atunci cand suntem cu familia sau prietenii. Nu este absolut nimic în neregulă în asta, dar există o diferență între a ne bucura de mâncare și a construi obiceiuri nesănătoase prin consumul frecvent de alimente nesănatoase.
Deci care sunt aceste alimente ce ne afectează sănătatea?
Avem o listă lungă ce include : biscuiti,inghetata,chipsuri ,briose,ciocolată, sosuri ,dips, supe, pâine, batoane de cereale,mezeluri ,sucuri acidulate si lista poate sa continue.Ce vreau sa spun este ca putem fi sanatosi mâncând mai putin ,dar mai sănatos .Până când nu vor exista reglementări distinctive privind continutul mâncarii ,companiile din domeniu alimentar vor continua sa-si vândă produsele nesănătoase. O să vă intrebati dacă aveti ce face?Da ,puteti să refuzati să mai acceptati aceasta mancare ,gătind cu alimente cat mai putin procesate ,fiind putin mai atenti la etichetele produselor.Un exemplu concludent :toata lumea mănânca paste.O mâncare delicioasă si sățioasă ce o faci deseori foarte rapid cu un sos gata făcut! Data viitoare când iei un borcan cu sos de roșii pentru paste ,oprește-te să arunci o privire la ingrediente și ai să vezi cât de mult zahăr contine!Desi pe etichetă ți se transmite un mesaj pozitiv ( nu conține conservanți si coloranti ),un borcan de 400 gr contine intre 4.5 si 6 grame de zahăr la 100 grame si 1 gram de sare la 100 de grame.Daca faci calculul observi ca ,defapt mănănci pana la 24 grame de zahar ,in conditiile in care specialistii recomandă sa nu se depăsească consumul a 20 de grame pentru femei si 36 de grame pentru barbati/pe zi si aproape maximul de sare recomandat ca si consum zilnic de OMS(5 grame/zi). Atunci de ce să nu-ti cumperi un sos de rosii ce nu contine decât rosii ?Adăugand ceapa calita sau morcovi avem dulceața necesara sosului de rosii.Desigur putem sa adaugam si zahar ,dar o lingurița de zahăr (cca 5 grame) este suficientă pentru a “indulcii” 800 gr de sos de rosii.
Din păcate comportamentele alimentare s-au modificat de-a lungul timpului , vinovați fiind în mare companiile alimentare ce au schimbat forțat conceptia oamenilor despre mancare ,speculând contextul social ,economic,politic si legislația permisivă ,dar si noi ,oamenii, pentru ca acceptam sa consumăm produse indiferent de cat de rele sunt ele pentru sănătatea noastră. Omul modern apelează la mâncarea gata preparată, bogată în calorii. Sarea, zahărul ,grăsimile si conservații au devenit adevărate amenințări pentru sănătate , insă într-un final doar tu alegi ,nu?