Eu sunt Tati la Cratiță.

M-am născut când nici reaqu nu se atingea de soia. Acum e delicatesă. Pe atunci, „E”-ul era mai degrabă în alfabet, iar mâncarea bună se făcea acasă, cu ce aveai și cu multă răbdare.

Am crescut într-o familie tradițională: tata, autoritar și exigent; mama, blândă, calmă și mereu în mijlocul lucrurilor. De la ea am învățat că o masă pregătită cu grijă spune uneori mai mult decât o mie de cuvinte.

Eu sunt Claudiu — Tati la Cratiță. Not a Chef. Sunt un tată căruia îi place să gătească, să încerce și să pună ceva bun pe masă. Pentru mine, bucătăria nu ține de roluri fixe. Ține de grijă, de prezență și de bucuria de a face ceva pentru ai tăi.

Aici adun rețete de acasă, gusturi tradiționale și idei pe care le încerc în felul meu. Fără pretenția perfecțiunii, dar cu poftă, curiozitate și câte o glumă printre cratițe.

Cei mai sinceri critici rămân Eva și Cezar. Ei nu dau stele Michelin: îți spun direct dacă le place. Iar cea mai mare bucurie a mea e să-i văd că mănâncă fără să se strâmbe. 🙂

Dacă ai ajuns aici, ia-ți un șorț și fă-te comod. În bucătăria mea e loc pentru gust bun, încercări și povești.